PRIETENUL cel Mare – Big BUDDY

Sâmbătă, 26 septembrie, ora 10.00, în faţa gării. Gaşca de prieteni s-a strâns încet, încet şi am pornit spre Malul Alb, unde astă vară am filmat aceste scene incredibile. Am avut parte de tot sprijinul familiei, la această acţiune participând soţia mea, Ingrid, fiul meu, Theodor, precum şi bunii noştri prieteni, familia Cătuşanu (Anca, Bobiţă, Mihnea şi Rareş), făcând astfel o gaşcă mare de prieteni, şi mici şi mari.

Mai fusesem cu o săptămână înainte în aceste locuri cu prietenii mei fotografi, iar malul Oltului arăta cam aşa:

Am ajuns la 10 şi jumătate în locaţie şi ne-am organizat. Am luat mănuşile din plastic, am desfăcut sacii şi ne-am apucat de treabă. Între timp, gaşca noastră de prieteni s-a mărit, aici ajungând şi câţiva dintre copiii Grădiniţei Happy Kids din Râmnicu Vâlcea, împreună cu părinţii lor.

Sacii se umpleau foarte repede, iar pajiştea începea să îşi recapete din înfăţişarea ei normală, din demnitatea furată de sticlele din plastic aruncate aiurea de nesimţiţii oraşelor. Am coborât şi lângă râu, profitând de faptul că nivelul Oltului a fost scăzut şi am curăţat şi malul râului.

Copiii s-au organizat foarte bine fără să le spun eu sau alt adult de prin preajmă; unul ţinea sacul celălalt se apleca şi lua sticla de plastic, lucrând astfel în echipă. Da, asta înseamnă lucrul în echipă, iar micii mei prieteni cred că astăzi au învăţat această lecţie esenţială pentru viaţă. Am fost astăzi o echipă, o gaşcă mare, iar ceea ce la început părea imposibil, în două ore deja era realitate.

Cu ajutorul domnului prefect Remus Grigorescu, căruia îi mulţumesc pentru sprijin, am reuşit să iau legătura cu Domnul Ion Cîrjan, directorul SC Urban SA – Sucursala Vâlcea, care a trimis un container pentru a încărca sacii cu gunoiul strâns de noi. Vă vine să credeţi sau nu, UN CONTAINER a fost umplut în câteva minute cu sacii noştri, în jur de 150 de saci, poate chiar mai mulţi. Mulţumim URBAN că aţi fost alături de noi, dar mai ales că aţi fost la înălţime!

Cam aceasta a fost ziua de astăzi şi prima noastră acţiune de voluntariat. Iar aceasta a fost “gaşca” de prieteni care s-au răfuit cu nesimţirea.

Nu am făcut această acţiune ca să dăm o lecţie autorităţilor, am vrut numai să ne răfuim un pic cu nesimţirea celor care, deşi spun că le place să-şi petreacă timpul liber în natură, “nu poate” să îşi strângă gunoiul atunci când pleacă acasă. Şi lasă după ei sticle goale de plastic ori doze de aluminiu, cutii din plastic, încălţări vechi şi câte şi mai câte ciudăţenii. Le-am spus micilor mei prieteni că natura este de fapt casa noastră, iar dacă acasă nu aruncăm sticle de plastic în cadă, să nu o facem nici afară, în natură. Noi, adulţii, trebuie să le lăsăm o casă curată, dar din păcate, adulţii sunt mai preocupaţi cum să polueze natura, în niciun caz cum să o protejeze.

Sper că participanţii la acţiunea de astăzi au învăţat de ce nu este bine să arunci o sticlă de plastic în râu. Pe moment, ea dispare din faţa ochilor noştri, dar cu siguranţă va ajunge undeva. Undeva unde  mai sunt alte sute de sticle. Şi aşa vor avea în faţa ochilor peisaje precum cele de mai sus.

Acum, seara, când scriu aceste rânduri, oboseala se face simţită în toate oasele şi în toţii muşchii. Mă gândesc însă la micii mei prieteni care astăzi timp de două ore au trebăluit ca nişte furnicuţe. Ei trebuie să fie un exemplu de urmat pentru cei mari, care stau ascunşi prin birouri şi care elaborează tot felul de politici regionale, materiale informative şi alte chestii de genul acesta. Nu spun că aceste lucruri ne sunt inutile, dar parcă sunt prea multe, şi politici, şi broşuri informative, şi este prea puţină acţiune concretă. Lăsaţi doamnelor şi domnilor luxul biroului, puneţi-vă cizmele şi mănuşile de cauciuc şi poftiţi de urmaţi exemplul celor mici, pentru că TREBUIE SĂ VĂ FIE UN EXEMPLU DEMN DE URMAT!

Părinţii celor care au venit astăzi, trebuie să fie foarte mândri de copiii lor, pentru că în loc să stea să se joace cu prietenii ori să se relaxeze, au vrut să vină astăzi să facă curat în casa de afară!

Aceştia sunt PRIETENII mei prezenţi astăzi, poate la prima lor acţiune de voluntariat, de care şi eu, sunt foarte mândru:

1. Rareş Cătuşanu – grupa pregătitoare
2. Mihnea Cătuşanu – clasa 1
3. Theodor Belivac – clasa 1
4. Karla Copilu – clasa 1
5. Georgescu Teodora – clasa 1
6. Ştefania Cebuc – clasa a 3-a
7. Cristian Purcea – clasa a 3-a
8. Diana Georgescu – clasa a 4-a
9. Alexandru Ilie – clasa a 4-a
10. Adrian Niţulescu – clasa a 5-a
11. Andreea Voicu – clasa a 5-a
12. Iris Sanda – clasa a 5-a
13. Oana Avram – clasa 7-a
14. Urjan Teodora – clasa a 7-a
15. Ştefan Popa – clasa a 7-a
16. GRĂDINIŢA “HAPPY KIDS” Râmnicu Vâlcea

P.S. Cei care nu aţi putut veni astăzi, nu vă faceţi probleme, pentru că răfuielile cu nesimţirea vor continua. Asta v-o promit eu!

Acţiunea noastră a fost un succes, fiind deja relatată de presa locală:

Adevărul de seară (link)

Am avut şi ajutoare de nădejde (link)

Monitorul de Vâlcea (link)

Viaţa Vâlcii (link)

Impact Real (link)

Portal de stiri (link)

Puteti face un comentariu la acest articol.